"CINE IUBESTE SI LASA, DUMNEZEU SA-I DEA PEDEAPSA"

Da, acest blog vreau sa fie despre ..cea mai mare buba pe care fiecare macar o data in viata a trait-o; si-anume: despartirea de persoana "iubita".
Indubitabil, cea mai mare valoare a fiintelor umane cel putin este DRAGOSTEA. Atunci cand Iisus a trait pe pamant, fie ca era un profet, un om cu o spiritualitate extraordinar de inalta, fie era insusi "fiul" lui Dumnezeu, a avut un mesaj concis pt noi : iubirea de semeni. Adica sa ne iubim, sa empatizam unii cu ceilalti, sa avem toate sentimenetele pozitive ce deriva de la iubire: compasiune, intelegere etc. fata de toti cei din jur, nu doar de rude sau de cei care ne satisfac sexual. In concluzie dragostea ar trebui sa fie valoarea nr 1 in viata noastra , ea este, asa cum spunea G Liiceanu ( Despre limite): vizita unui zeu la tine acasa; este divinul din noi; exact la fel exista ideea in filosofia indiana a unei parti divine, a lui Dumnezeu in fiinta umana; trebuie doar sa gasim si sa dezvoltam acea parte prin karma pozitiva.
Am vorbit despre dragoste in general..dragostea de tot ce ne inconjoara ca un sentiment de fericire sublima ; insa exista si alte forme de dragoste ( pentru a intelege mai bine recomand sa cititi Banchetul , de Platon): dragostea fireasca, fata de cei care iti vor binele sau ti au facut bine : parinti , rude sau prieteni; si dragostea erotica ; aceasta a aparut firesc pentru a se putea perpetua specia umana ( animalele inferioare nu sut la fel de complexe pentru a avea sentimente puternice ).
Insa dragostea erotica isi are radacinile clar in atractia sexuala, chimia dintre doua persoane. Si atunci, evident apar foarte multe confuzii..sau iluzii ..adica este intr adevar dragoste sau doar atractie sexuala, pasiune? Sunt nenumarate motive ce pot lega doua persoane din punct de vedere afectiv si sexual, fiecare persoana este oricum diferita si extrem de complexa iar subconstientul sau unic si ambiguu.
dar cred ca in relatiile de parteneriat ar trebui intotdeauna sa plecam de la sex pentru ca aceasta este baza; de exemplu cred ca ajungi sa cunosti mult mai bine psihologia unui om atunci cand ii cunosti fanteziile sexuale si atunci vei intelege de ce se simte atras de anumite persoane ci nu de altele. Cu totii am observat cred ca sunt persoane care se simt atrase de alte persoane dominatoare altii de submisive; asta e doar un exemplu. Subconstientul ne conduce intotdeauna spre anumite persoane, de accea se si spune: ai grija de ce-ti doresti ca s-ar putea sa se indeplineasca. Exista femei atrase de hoti..de infractori, de baieti rau; exista alte femei care sunt atrase de persoane care le fac intotdeauna pe plac; si altele sunt atase de alte femei :))
Dar unde vreau sa ajung cu toate aceste explicatii psihologice? am eu un plan :) vroiam sa evidentiez faptul ca dragostea erotica de multe ori este o ILUZIE; ea este la inceput pasiune dupa care..trebuie sa ai vointa si rabdarea de a cunoaste cealalta persoana cu adevarat..dupa care intr-un caz fericit ar trebui sa apara DRAGOSTEA FIREASCA: aceasta se construieste in timp, trecand prin foarte multe evenimente de viata impreuna cu acea persoana.. tabieturi comune etc..este firesc sa te atasezi la un moment dat; unele cupluri reusesc altele nu.
Atunci cand te desparti de cineva: e clar, prima data trebuie sa analizezi bine aceasta problema: iubesti intr-adevar acea persoana ..sau sunt cu totul alte motive care te fac sa fii cuprins de disperare? Pentru ca pot fi nenumarate alte motive: faptul ca ..ai pierdut niste partide de sex pe cinste ( funny); faptul ca esti un complexat si refuzul cuiva te face sa te simti si mai inutil; faptul ca este posibil sa fii un masochist si asta sa faca parte din jocul periculos al subconstientului tau si sa te atraga si mai mult spre cealalta persoana ; faptul ca depinzi intr-un fel sau altul de cealalta persoana..etc (daca as mai fi stat un minut , doua as mai fi gasit cateva motive). Daca intr-adevar acea dragoste se cladeste pe o iluzie atunci nu mai ramane decat sa se identifice problema reala, sa se accepte si sa se rezolve..cumva. oricum primul pas este constientizarea.
Daca insa realizezi ca dragostea ta este una reala, construita in timp prin atasament si afectiune, afinitati , tabieturi..atunci ai cam pus- o :)) Este exact ca si cum ti-ar muri cineva drag..te ai atasat de cineva si dintr-o data dispare, nu mai este..trebuie sa-ti schimbi obiceiurile tot, practic trebuie sa fii capabil de schimbare si sa fii flexibil, sa ai aceste trasaturi de caracter. Oricum in viata in esenta fiecare dintre noi suntem cam singuri,, pentru ca mai devreme sau mai tarziu persoanele iubite pot disparea ( parintii mor etc), este legea firii.Ideal din punctul meu de vedere ar fi sa fii cam intotdeauna independent..psihic, fizic , financiar..sa nu te bazezi pe nimeni si sa nu ai nevoie exagerata de nimeni decat de tine insuti (trebuie sa mentionez si insati pentru ca sunt o feminista convinsa). Oricum , nu uitati ca mereu timpul este un bun vindecator..el le vindeca pe toate..iar rabdarea este o virtute, puteti gasi mereu o alinare in spiritualitate, providenta.