O Femeie Singura

Acest articol este scris de o femeie singura trecuta de 30 de ani :-)

Da, da, stiu ...o sa spuneti "saraca, este necasatorita"; asa cum la fel as putea sa spun eu despre altii "saracii, sunt casatoriti".

Nu sufar de singuratate, in primul rand. Si asta e cel mai important. In timp ce altii sunt in relatii si se simt singuri.
Ci doar simt ca am atata iubire de oferit, care se risipeste.

Am ales sa fiu singura, puteam sa fiu cu diferite persoane: pentru care nu am simtit acea dragoste care sa  intre in mine, sa ma electrocuteze si sa ma transforme in alt om.
Dar nu, pentru ca mi-am promis mie insami, voi alege sa imi sacrific libertatea numai pentru o persoana care va merita asta, acea persoana alaturi de care viata mea ar capata un cu totul alt sens.

Nu am intalnit acea persoana pentru ca, stiu, sunt o persoana altfel decat majoritatea.
Nu am nimic din ce au semenii mei... cred ca sunt prea putini oameni pe lumea asta care simt asa cum o fac eu, care inteleg glumele mele, imi inteleg comportamentul, muzica pe care o ascult, gusturile.
Daca as fi fost un om SIMPLU acum as fi fost fericita in dragoste, dar nu...la mine totul trebuie sa fie altfel, complex, complicat.
Uitandu-ma in urma, stiu ca am fost iubita si dorita de multi barbati, carora le-am dat cu piciorul.
Intr-un fel regret, dar pe de alta parte, nu regret deloc. Oare m-as fi simtit mai bine acum incorsetata intr-o relatie cu cineva care sa nu fie ratiunea mea de-a fi, care sa nu fie totul pentru mine??
Sunt o femeie libera si aceasta libertate este un dar nepretuit; nu vreau sa o sacrific decat in schimbul unei iubiri veritabile.

Adevarul este ca nu mai sper , asa se intampla dupa o varsta, iti pierzi speranta pe zi ce trece tot mai mult; fiecare zi care trece mai pune o caramida pe zidul care ma tine departe de visele mele.

Dar cu toate astea, omul are capacitatea de a se adapta la orice situatie, de a  gasi fericirea in lucruri marunte, de a vedea si singura raza de soare palida, dintr-un cer plin de nori. Iar  in cele din urma, se va multumi atat de mult cu lumina misterioasa a lunii, incat va considera ca e magica in comparatie cu cea  a soarelui.

Daca totusi o ciudata ca mine isi va gasi ciudatul ei, atunci o sa va anunt, inseamna ca intr-adevar exista suflete destinate sa fie impreuna pe lumea asta :-)



Comments

  1. poate ploaia sa mai stearga ceva ...din frumusetea unei statui uitate in parc?.... ai o minte furtunoasa....ai o floare ce-ti zambeste in geam de-i soare sau ploaie....ai doi parinti care se iubesc......ai o FAMILIE.....mai mult decat am visat eu vreodata....si crezi ca dragostea-i doar o pilda?....carpe diem...

    ReplyDelete
  2. multumesc , stiu ca am toate acestea si sunt recunoscatoare !

    ReplyDelete

Post a Comment