Viata E Compusa din Jocuri

Dupa exact o luna de relatie mi-a spus , pe neasteptate, ca vrea sa ne despartim pentru ca nu simte dragoste.
Am fost distrusa, a doua zi la fel.
Dar ma cunosc pe mine foarte bine, imi place sa imi consum la maxim toate sentimentele...sa le traiesc la maxim, pentru ca astfel imi trec foarte repede.
Este a treia zi si mi-a trecut. Privesc lucrurile cu seninatate si putin imi mai pasa.
Pentru ca sincer poate ca era binevenita o despartire...sa mai iesim si cu alte persoane, prea ne simteam sufocati. Chiar am niste planuri astazi fara el care ma entuziasmeaza total.
Relatia a fost foarte frumoasa, insa s-a degradat treptat. Eu cred ca faptul ca ne-am cunoscut mult prea bine, locuind impreuna si facand totul impreuna, a ucis romantismul. Nu degeaba a spus nu stiu ce mare filosof : "Dumnezeul iubirii este in absenta". Nici macar eu nu ma mai simteam atat de entuziasmata ca la inceput. Il inteleg si empatizez cu el, dar m-a ranit in Ego..ma simt aruncata, refuzata. Aceasta e problema mea, deoarece nu cred ca e realist sa gandesc asa.
El este sigur ca il iubesc...dar se insala. Adevarul este ca nu il iubesc, ci doar mi-e drag. Da, am suferit...dar am suferit doar din cauza situatiei in care m-a pus, ci nu pentru ca viata mea nu e la fel de frumoasa fara el. Eu imi fac alta viata rapid. Azi am deja intalnire cu altcineva si niste planuri de petrecere.
Iar acest instinct de lupta pentru suprematie ma face sa ma gandesc oarecum la razbunare. Este in natura umana sa lupti pentru suprematie, pentru intaietate, este iarasi Ego-ul care ne joaca feste.
Ieri am discutat cu el si am realizat ca el are niste sentimente pentru mine. Pentru ca i-am spus un adevar ca voi iesi cu altcineva azi..si a fost foarte ranit. Nici nu ma asteptam sa il afecteze atat de tare. Insa natura umana m-a facut sa ma bucur ca e afectat...asta inseamna ca el tine totusi la mine. Si tot natura umana m-a facut sa ma gandesc ca am un as in maneca...si acum stiu cum sa il torturez si sa-l fac sa ma regrete.
Si tortura mea incepe de azi. Pentru ca voi arata foarte bine si voi fi foarte prietenoasa cu el, dar doar atat. Si voi iesi cu altcineva, dar il voi lasa sa presupuna asta, pentru ca atunci cand nu stii sigur un lucru, dar il banuiesti, tortura psihica sporeste.
Nu vreau sa fiu rea, dar aceasta este viata...ea din pacate nu inseamna sinceritate si datul cartilor pe fata, ci ea este compusa din jocuri, toate aceste jocuri fiind ghidate de lupta pentru suprematie. Pentru ca un om te va pune pe un piedestal numai daca tu castigi acest joc de suprematie in fata lui.
Stiu, suna dur, dar aceasta e realitatea. Si pentru mine a sunat dur cand mi-a zis ca nu simte dragoste, dar este realitatea si o accept.
Cred ca Dumnezeu a lasat pentru un motiv foarte intemeiat ca gandurile sa fie ascunse.
In plus, faptul ca el nu ma iubeste pentru mine nu e un capat de lume. Voi iesi cu altul si poate il voi pierde pentru totdeauna. O mare parte din inima mea nu vrea asta, dar e un dead end, cum zice englezul. Nu cred ca daca ne-am impaca, lucrurile ar mai merge in vreo directie buna de aici. Pentru ca daca omul se duce la un rau la care a fost o luna in urma, lucrurile nu mai sunt la fel : raul nu mai e acelasi si omul nu mai e acelasi.
Viata e compusa din schimbari si trebuie sa le acceptam.
De cele mai multe ori, viata mi-a dat de fiecare data altceva mai bun dupa o despartire, asa ca sunt pregatita pentru o noua etapa si un nou barbat care sa imi placa.
E adevarat ca unor barbati le vine mai greu sa se implice in relatii serioase, le e frica de asa ceva..si cam dupa o luna se simt sufocati si incearca o ruptura pe care de cele mai multe ori o regreta. Dar nu stiu daca se merita sa iti pierzi vremea sa ii convingi, cand sunt altii care chiar asta isi doresc, o relatie.